Comisia Europeană a anunțat că va adopta raportul pe Justiție pentru România la finalul lunii ianuarie. Purtatorul de cuvânt al Comisiei a declarat într-o conferință de presă că CE a „considerat că este mai bine ca raportul să fie emis după ce se instalează noua putere”.
Comisia a mai informat că nu există nici un plan pentru o misiune de evaluare care să vină la București dar că au existat discuții cu autoritățile din România. În raportul din vara anului trecut, România fost criticată dur în special pentru atacurile la adresa Curții Constituționale venite din partea politicienilor.
„Raportul pe Justiție urmează să fie adoptat de Comisie în a doua jumătate a lunii ianuarie. După cum știți în România au avut loc alegeri și s-a considerat că este mai bine ca raportul să fie emis după ce noua putere se instalează. Astfel că raportul va fi adoptat în acestă lună „, a declarat Mark Gary
Comisia Europeană nu va transmite nici o misiune de evaluare la București. „În acest stadiu nu există niciun plan pentru o misiune înainte de raport. Așa cum am indicat, raportul va fi adoptat într-un număr de săptămâni, la sfârșitul acestei luni. Evident, au existat contacte cu autoritățile române în pregătirea acestui raport. Dar în acest stadiu, nu, nu există niciun plan pentru ca o misiune de experți să meargă la București”, a declarat Gray.
Raport dur pentru politicieni în vara anului 2012
În raportul din iulie 2012 Comisia Europeană a criticat extrem de dur guvernul Ponta. CE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la respectarea statului de drept și a independenței sistemului judiciar din România, în actualul context politic de la București, se arată în raportul din vara anului trecut
„Comisia consideră că pașii recenți făcuți de guvernul României ridică îngrijorări serioase cu privire la respectarea acestor principii fundamentale. Aceste măsuri au fost luate într-un sistem politic puternic polarizat, în care neîncrederea și acuzațiile dintre actorii politici sunt o obișnuință. Totuși, acest context politic nu poate justifica natura sistematică a câtorva acțiuni. În timp ce anumite acțiuni pot fi explicate prin această polarizare politică, ele au ridicat îndoieli serioase privind angajamentele de a respecta statul de drept sau înțelegerea funcționării statului de drept într-un sistem democratic.
Punerea sub semnul întrebării a unor decizii ale instanțelor, subminarea Curții Constituționale, răsturnarea unor proceduri consacrate și încălcarea principiului separației puterilor în stat au pus sub semnul întrebării angajamentul guvernului de a respecta statul de drept și independența justiției. Comisia Europeană este extrem de îngrijorată de încercările de manipulare și de amenințările la adresa instituțiilor parte a sistemului judiciar și care pot afecta societatea în ansamblu. Deși acest raport vizezează evoluțiile din ultimii cinci ani, controversele recente amenință serios progresele înregistrate până acum și ridică serioase semne de întrebare asupra reformelor deja început”, se arată în raporul CE din 2012
Presiunile asupra Curții Constituționale, considerate inacceptabile
Comisia Europeană a remarcat activitatea ANI și DNA și avertizează că viitoarele numiri în funcțiile de Procuror General și de șef al DNA vor fi „indicatori cheie pentru sustenabilitatea reformei”. „Comisia cere guvernului să ia măsurile necesare pentru a remedia daunele aduse reformei în ultimele săptămâni”, se arată în document.
Totodată, Comisia arătă că este îngrijorată de presiunile recente asupra Curții Constituționale, făcute de membri ai Guvernului și de politicieni, apreciind că „acestea sunt intervenții inacceptabile asupra unei instituții judiciare independente”.
„Guvernul și toți politicienii trebuie să respecte separația puterilor în stat, să respecte strict independența justiției și să acționeze ferm împotriva oricărei critici față de o decizie judecătorească”, se arată în raportul CE din vara anului trecut.
Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost activat în 2007, anul în care România și Bulgaria au devenit membre ale Uniunii Europene. Nevoia unui asemenea instrument a fost dată de faptul că, în momentul aderării, cele două țări încă aveau probleme serioase cu reforma din sistemul judiciar, corupția și crima organizată.
Rolul MCV a devenit, în acest context, de a asigura și, mai ales, urmări reformele din domeniul justiției și combaterii corupției în România și Bulgaria. Progresele urmau să fie evaluate în funcție de criteriile stabilite în 2006, prin documentele care asigurau baza jurdică a mecanismului, și prezentate într-un raport intermediar și un raport anual.